Invalidarea brevetului în 2025: motive cheie, cadre juridice și tendințe recente

Martie 19, 2025
- Proprietate intelectuală (PI)
- Invalidare

Clădirea Curții Supreme a Statelor Unite din Washington, DC, unde au fost decise cazuri critice de valabilitate a brevetului. În ultimii ani, instanțele și oficiile de brevete din întreaga lume au anulat frecvent brevetele care nu îndeplinesc standardele legale, modelând peisajul invalidării brevetelor.

1. Introducere

Invalidarea brevetului a devenit un aspect din ce în ce mai proeminent al dreptului proprietății intelectuale în 2025, aflându-se la intersecția dintre inovație și drepturile legale. Se referă la procesul legal de contestare și anulare a revendicărilor unui brevet, dezlipind efectiv titularul brevetului de drepturi exclusive.

În termeni practici, un brevet invalidat nu mai poate fi impus împotriva altora – este ca și cum acele drepturi de monopol nu ar fi existat niciodată, eliberând concurenții să folosească invenția anterior brevetată fără răspundere. Acest proces joacă un rol esențial în sistemul de brevete: corectează erorile (brevete invalide care probabil nu ar fi trebuit acordate) și asigură că brevetele recompensează doar invențiile cu adevărat noi, neevidente și bine descrise.

În 2025, invalidarea brevetului are o greutate semnificativă pentru companiile de tehnologie, giganții farmaceutici și inventatorii de garaje deopotrivă, deoarece evoluțiile legale recente l-au făcut atât un instrument puternic, cât și un risc care se profilează în ecosistemul inovației.

Semnificația invalidării brevetului nu poate fi exagerată. Pentru un deținător de brevet, pierderea unui brevet până la invalidare poate însemna pierderea exclusivității pieței, a veniturilor și a avantajului competitiv.

Un activ odată valoros din portofoliul unei companii se poate evapora, subminând încrederea investitorilor și investițiile viitoare în cercetare și dezvoltare. Pe de altă parte, pentru concurenți și public, invalidarea unui brevet prost poate elimina barierele nedrepte în calea inovației și a concurenței.

Implicațiile juridice se răsfrâng pe piețe – de exemplu, dacă un brevet larg de medicamente este invalidat, producătorii de generice pot intra cu alternative mai ieftine, iar dacă un brevet de software este anulat, dezvoltatorii au mai multă libertate de a implementa acest concept.

Invalidarea brevetelor servește astfel ca o sabie cu două tăișuri: protejează publicul de monopolurile nemeritate, dar introduce și incertitudine pentru proprietarii de brevete, care trebuie să se asigure că brevetele lor pot rezista controlului.

2. Ce este invalidarea brevetului și de ce contează?

Invalidarea brevetului este, în esență, un control și echilibru juridic al sistemului de brevete. În timp ce un brevet acordă proprietarului său dreptul de a exclude pe alții de la utilizarea unei invenții pentru o perioadă (de obicei 20 de ani de la depunere), acest drept este condiționat: brevetul trebuie să fie valabil în condițiile legii.

În cazul în care un contestator – adesea un contravenient acuzat sau o terță parte – dovedește că brevetul a fost acordat din greșeală sau este defect din punct de vedere juridic, o instanță sau un oficiu de brevete poate declara brevetul (sau revendicările specifice) invalid. Un brevet invalid devine inaplicabil, ca și cum nu ar fi fost acordat niciodată, are efecte imediate: procesele în desfășurare pentru încălcarea dreptului comunitar se prăbușesc dacă brevetul de bază este invalidat, iar deținătorul brevetului pierde orice capacitate viitoare de a licenția sau de a da în judecată pentru aceste revendicări.

3. De ce este acest proces atât de important?

În primul rând, păstrează integritatea sistemului de brevete. Niciun proces de examinare nu este perfect – oficiile de brevete examinează sute de mii de cereri anual, sub constrângeri de timp stricte (examinatorii USPTO au mai puțin de 20 de ore în medie pe cerere).

În mod inevitabil, unele brevete nu ar trebui să apară, poate pentru că examinatorul a ratat stadiul tehnicii sau dezvăluirea solicitantului a fost insuficientă. Procedurile de invalidare acționează ca un remediu, permițând astfel de greșeli să fie corectate după acordare. Publicul are un interes puternic în eliminarea „brevetelor proaste” – afirmații prea largi sau evidente care pot înăbuși inovația și concurența în mod neloial.

După cum a spus un specialist în drept, publicul are nevoie de protecție împotriva „abuzurilor de acordare nevalidă a monopolurilor de brevete”. Invalidarea restabilește libertatea de a folosi idei care ar fi trebuit să rămână în domeniul public.

Din perspectiva titularului de brevet, însă, invalidarea este ceva de evitat cu orice preț. Un brevet este adesea un activ valoros de afaceri - fundația pentru investiții sau un șanț competitiv. Atunci când acel brevet este contestat și anulat, proprietarul brevetului poate înregistra profituri pierdute, o afectare a evaluării companiei și costuri reduse de cercetare și dezvoltare, fără nicio exclusivitate pentru el.

Există, de asemenea, un aspect reputațional: un brevet invalidat în instanță ar putea sugera că compania a împins limitele brevetabilității prea departe. În plus, perspectiva invalidării poate crea incertitudine; dacă standardele legale sunt neclare sau prea stricte, inventatorii s-ar putea teme că brevetele lor nu vor rezista, ceea ce poate diminua stimulentele de a inova.

Astfel, legea brevetelor caută un echilibru – eliminarea brevetelor cu adevărat nemeritate, menținându-le pe cele valabile pentru a recompensa inovația.

4. Cadre juridice și motive pentru anularea brevetului

Contestarea valabilității unui brevet poate avea loc pe o varietate de motive și prin diferite foruri juridice. În linii mari, motivele de invalidare sunt legate de cerințele privind brevetabilitatea și procedura adecvată de brevetare. Mai jos prezentăm motivele esențiale cheie (concentrate pe conținutul invenției și dezvăluiri) și motive procedurale/tehnice, împreună cu mecanismele disponibile pentru afirmarea acestora.

4.1 Motive de fond: de ce un brevet ar putea fi invalid

Lipsa de noutate (anticiparea) – O cerință fundamentală este ca o invenție să fie nouă. Dacă o singură piesă din stadiul tehnicii (de exemplu, un brevet, o publicare sau o utilizare publică anterioară) a dezvăluit deja fiecare aspect al invenției revendicate, brevetul nu are noutate.

Invalidarea pe acest motiv înseamnă că un contestator a dovedit că invenția era deja cunoscută înainte de data depunerii brevetului. De exemplu, dacă un brevet a revendicat un widget și cineva găsește un articol de revistă din anul anterior care descrie același widget, brevetul poate fi invalidat conform anticipării.
Evidentitate (lipsa pasului inventiv) – Chiar dacă nu a fost dezvăluit identic anterior, un brevet poate fi invalidat dacă invenția ar fi fost evidentă pentru o persoană de calificare obișnuită în domeniu la momentul depunerii. Aceasta implică adesea combinarea mai multor referințe din stadiul tehnicii pentru a arăta că avansul brevetat a fost o variație sau o combinație evidentă.

De exemplu, într-un caz din 2024, noua Curte Unificată de Brevete din Europa a invalidat un brevet Amgen privind anticorpii, constatând că acesta era „următorul pas evident”, având în vedere predarea unei publicații anterioare. Evidența este un motiv de invalidare comun și adesea decisiv, care necesită o analiză tehnică și faptică detaliată.
Subiect neeligibil – Legile brevetelor definesc ce categorii de invenții sunt eligibile pentru brevete. Ideile abstracte, fenomenele naturale și legile naturii sunt de obicei excluse. În SUA, acest lucru este guvernat de 35 USC § 101 și încă de la Curtea Supremă. Alice Corp. împotriva CLS Bank Decizia (2014), multe brevete de software și metode de afaceri au fost invalidate ca susținând idei abstracte.

Tendința a continuat: Circuitul Federal în 2024 a decis cinci din șase contestații de eligibilitate pentru brevete în favoarea contestatorului (adică, invalidarea brevetelor), adesea în stadiile incipiente ale litigiului. Instanțele examinează dacă un brevet este atras de o simplă idee (poate implementat pe un computer generic) mai degrabă decât de o aplicație tehnică concretă. Dacă eșuează acest test, brevetul este considerat invalid pentru subiectul neeligibil.
Lipsa dezvăluirii adecvate (activare/descriere scrisă) – Solicitanții de brevet trebuie să învețe publicul cum să facă și să utilizeze invenția în specificația de brevet. Dacă dezvăluirea brevetului este prea redusă sau generală, brevetul poate fi invalidat pentru nerespectarea acestor cerințe de divulgare.

Un exemplu de mare profil este Amgen Inc. împotriva Sanofi (2023), unde Curtea Supremă a SUA a invalidat în unanimitate afirmațiile largi ale Amgen care acoperă în esență toți anticorpii care se leagă la o anumită proteină (PCSK9) pentru a reduce colesterolul. Curtea a constatat că brevetele lui Amgen nu au îndeplinit cerințele de autorizare din 35 USC §112 – nu au oferit suficientă îndrumare pentru alții pentru a realiza întregul domeniu de aplicare al anticorpilor revendicați fără experimentare nejustificată.

Cu alte cuvinte, Amgen a susținut un „gen” larg de invenții fără a permite pe deplin cum să se realizeze fiecare specie din acel gen. În mod similar, brevetele pot scădea din motive de descriere scrisă dacă inventatorii nu dețineau întreaga invenție revendicată la momentul depunerii.
Utilizare publică anterioară sau vânzare (barouri statutare) – Dacă invenția a fost utilizată în mod public sau a fost pusă în vânzare înainte de o anumită perioadă de grație anterior depunerii brevetului, aceasta poate invalida brevetul. În SUA, un inventator are o perioadă de grație de un an; utilizarea publică sau vânzarea cu mai mult de un an înainte de depunere este o interdicție absolută (35 USC §102(b)).

Multe brevete au fost invalidate deoarece inventatorul sau o altă parte a comercializat produsul prea devreme. Acest motiv este în esență un caz specific de lipsă de noutate, codificat pentru a încuraja depunerea promptă a cererilor de brevet.
Dubla patentare – Un inventator nu poate extinde monopolul obținând mai multe brevete asupra aceleiași invenții sau variații evidente ale acesteia. Așa-numita patentare dublă de tip evidență poate invalida un brevet ulterior dacă nu este distinct în mod patentabil de unul anterior.

O decizie recentă controversată, În re: Cellect LLC (Fed. Cir. 2023), a susținut că, chiar și atunci când brevetele conexe au date de expirare diferite din cauza întârzierilor Oficiului de brevete (ajustări ale termenului de brevet), un brevet care expiră ulterioară poate fi invalidat pentru patentarea dublă față de un frate care expiră anterior.

Această decizie, care poate pune în pericol multe brevete farmaceutice și tehnologice, a făcut apel la reaudire pentru a clarifica legea. Concluzia este că nu se poate prelungi legal durata de viață a unei familii de brevete dincolo de ceea ce ar avea un brevet, iar încercările de a face acest lucru pot duce la invalidare.

5. Motive procedurale și tehnice

Nu toate motivele de invalidare se referă la substanța invenției; unele se referă la erori procedurale sau aspecte tehnice în obținerea sau menținerea brevetului:

Inventare incorectă – Cererile de brevet necesită numirea adevăraților inventatori și obligarea acestora să depună jurământ sau să își declare contribuția. Dacă un brevet listează inventatorii greșiți (intenționat sau nu), acesta poate fi invalid.

De exemplu, adăugarea cuiva care nu a inventat de fapt nimic (poate ca o curtoazie sau o recompensă) este considerată o denaturare a calității de inventator, care este un motiv valabil pentru a invalida brevetul. Legile moderne permit corectarea inventarierii dacă a fost o greșeală sinceră, dar erorile flagrante sau rea-credința pot încă anula un brevet.
Probleme prioritare și de formalități – Patentele revendică adesea prioritate față de cererile anterioare. Dacă un titular de brevet nu reușește să mențină lanțul de prioritate adecvat (conectând o continuare sau o cerere divizionară la predecesorii săi), acesta ar putea pierde accidental o dată anticipată, expunând brevetul la stadiul tehnicii și la invalidare.

Alte cerințe formale, cum ar fi plata la timp a taxelor sau răspunsul la acțiunile oficiului de brevete, dacă nu sunt îndeplinite, pot duce la abandonarea brevetului (deși nu de obicei „invalidare” în sensul post-acordare, dar efectul este similar – brevetul nu este executoriu).

În unele jurisdicții, descoperirea neregulilor de procedură în urmărire penală (cum ar fi încălcarea obligațiilor de divulgare) poate, de asemenea, face ca un brevet să nu fie aplicabil din cauza comportamentului inechitabil.
Comportament inechitabil/fraudă asupra Oficiului de brevete – Deși nu este tocmai „invalidare” (face ca un brevet să fie inaplicabil mai degrabă decât anulat ab initio), această doctrină juridică merită remarcată.

Dacă un solicitant de brevet reține în mod intenționat stadiul tehnicii sau induce în eroare oficiul de brevete, o instanță poate refuza să impună brevetul.

Aceasta este o apărare adesea ridicată în litigiu. Deși ștacheta este ridicată (un comportament inechitabil necesită o intenție clară de a înșela), afirmația sa cu succes elimină efectiv brevetul ca și cum ar fi invalid.

6. Forumuri și proceduri de invalidare

O provocare a valabilității unui brevet poate apărea în diferite locuri:

Litigii judiciare: Dacă un proprietar de brevet dă în judecată pe cineva pentru încălcare, cel acuzat contravenient aproape întotdeauna răspunde contestând valabilitatea brevetului ca apărare. Instanța va judeca apoi validitatea (cu un judecător sau un juriu, în funcție de problemă).

Dacă brevetul este considerat invalid, proprietarul brevetului pierde cazul și, de obicei, nu poate aplica acel brevet nici împotriva altora. În unele cazuri, companiile solicită chiar o hotărâre declarativă de nulitate fără a aștepta să fie trimise în judecată, solicitând în esență instanței să invalideze brevetul unui concurent în mod proactiv.
Revizuirea oficiului de brevete (proceduri post-acordare): Multe jurisdicții permit contestarea brevetelor în cadrul procedurilor administrative. În Statele Unite, Patent Trial and Appeal Board (PTAB) desfășoară mai multe proceduri post-acordare create de America Invents Act din 2011.

Cel mai comun este Inter Partes Review (IPR), care permite oricui să solicite USPTO să invalideze una sau mai multe revendicări ale unui brevet acordat pe baza brevetelor anterioare sau a publicațiilor tipărite (noutate sau evidență). Drepturile de proprietate intelectuală au devenit un instrument preferat pentru mulți acuzați de încălcare a dreptului, deoarece pot fi mai rapide și mai ieftine decât instanța și sunt decise de judecători specializați în brevete.

Alte proceduri PTAB includ Revizuirea Post-Acordare (PGR) (disponibilă în primele luni după acordarea brevetului, permițând provocări mai ample, inclusiv privind activarea sau eligibilitatea) și reexaminarea ex parte (o procedură mai veche mai limitată).

În Europa, există un proces de opoziție la Oficiul European de Brevete (OEB) – în termen de 9 luni de la acordarea unui brevet european, orice parte poate depune o opoziție pentru a solicita revocarea.

Aproximativ un mic procent din brevetele acordate de OEB sunt opoziți (aproximativ 2-3%), dar dintre acestea, aproximativ 25% ajung să fie complet revocate și alte ~46% modificate în statisticile recente, ceea ce înseamnă că opoziția este o verificare semnificativă a validității brevetului.

Începând cu 2023, Europa a introdus, de asemenea, Unified Patent Court (UPC), un nou sistem internațional de instanțe în care se poate introduce o acțiune centrală de revocare pentru a invalida un brevet în multe țări din UE dintr-o singură mișcare.

Mecanisme hibride sau alte mecanisme: În unele țări, brevetele pot fi contestate și prin instanțe administrative sau proceduri de tip arbitraj. Mai mult, brevetele pot fi anulate sau respinse de către proprietarii înșiși (uneori o strategie dacă un brevet este în mod clar invalid și proprietarul dorește să reducă pierderile sau să prevină o judecată adversă).

Fiecare forum are propriile reguli și considerații strategice. De exemplu, în procedurile privind drepturile de proprietate intelectuală din SUA, contestatorul are o sarcină mai mică a probei (preponderența probelor) decât în instanță și se poate concentra pe stadiul tehnicii scrise. Cu toate acestea, există restricții: cineva trebuie să depună în termen de un an de la data apariției în judecată și, dacă pierde (brevetul menținut), nu este permis să ridice acele provocări din stadiul tehnicii în instanță.

Din punct de vedere procedural, au existat multe dezbateri cu privire la momentul în care PTAB i se permite să instituie un DPI; Directorul USPTO are libertatea de a refuza instituția din diverse motive (cum ar fi dacă se pregătește un proces paralel al brevetului, cunoscut sub numele de regula Fintiv). După cum vom vedea, astfel de nuanțe procedurale au făcut obiectul unor bătălii juridice recente.

7. Peisajul invalidării brevetelor în 2025: cazuri și tendințe recente

În ultimii câțiva ani, până în 2025, invalidarea brevetului a fost modelată de decizii judecătorești demne de remarcat, practici administrative în evoluție și chiar noi propuneri legislative. Aici analizăm câteva dintre cazurile juridice recente și precedentele care definesc peisajul actual, precum și tendințele în ceea ce privește modul în care se derulează provocările privind brevetele.

7.1 Hotărâri și precedente ale instanțelor de înalt profil

Mai multe hotărâri judecătorești – în special din partea Curții Supreme a SUA și a Curții de Apel pentru Circuitul Federal – au clarificat sau resetat regulile privind valabilitatea brevetului:

Amgen Inc. împotriva Sanofi (2023) - Studiu de caz: Această decizie a Curții Supreme (menționată mai devreme) este un reper în modul în care instanțele aplică cerința de abilitare. Pretențiile largi ale Amgen asupra unui întreg gen de anticorpi au fost invalidate deoarece Curtea a considerat că învățăturile brevetului sunt insuficiente pentru a permite altora să producă toți acești anticorpi.

Decizia unanimă avertizează în esență că, dacă revendicați un rezultat funcțional larg (de exemplu, orice compus care obține un anumit efect), trebuie fie să dezvăluiți o modalitate bazată pe principii de a obține toți acești compuși, fie să vă limitați revendicarea. Cazul a generat valuri prin industriile biotehnologice și farmaceutice – brevetele pentru clase largi de anticorpi, acizi nucleici sau compuși chimici sunt acum pe un teren mai instabil dacă specificațiile lor nu oferă detalii pe măsură.

În practică, așteptați ca redactorii de brevete să includă mai multe exemple și revendicări mai restrânse, iar contestatorii să le folosească Amgen v. Sanofi ca un precedent puternic pentru a ataca afirmațiile „genului” care arată mai degrabă ca „o licență de vânătoare” decât ca o adevărată învățătură.
Saga de eligibilitate pentru brevete în desfășurare – Legea cu privire la subiectul care este eligibil pentru brevet rămâne în evoluție, dar, între timp, multe brevete (în special în software/fintech) continuă să fie invalidate în temeiul Alice/Mayo cadru. În 2024, Circuitul Federal s-a înclinat foarte mult spre găsirea brevetelor neeligibile – cinci din șase decizii precedente §101 au invalidat brevetele.

De exemplu, Mobile Acuity v. Blippar (Fed. Cir. 2024) au văzut brevetele privind legarea informațiilor la imagini invalidate ca idee abstractă în faza de pledoarie, înainte de orice proces. În ciuda cererilor tot mai mari de claritate, Curtea Supremă a refuzat în mod repetat să audieze apeluri care ar putea recalibra testul (cel mai recent în 2022, când a negat Axa americană, un caz care implică un brevet de proces industrial).

Astfel, aici, în 2025, eligibilitatea brevetului este un câmp minat, iar multe brevete ample sau legate de software se confruntă cu un risc semnificativ de invalidare timpurie. Congresul a văzut chiar propuneri (cum ar fi Actul de restaurare a eligibilității pentru brevete) pentru a slăbi restricțiile, dar criticii susțin că ar submina un filtru cheie împotriva brevetelor vagi.

Deocamdată, titularii de brevete trebuie să proiecteze cu privire la îmbunătățirea tehnică concretă, iar contestatorii au adesea o armă puternică în §101 pentru a elimina brevetele rapid.

Brevete de proiectare – LKQ v. GM (En Banc Fed. Cir.) – Într-o audiere neobișnuită în bancă din 2024, Circuitul Federal a reexaminat modul de a aprecia caracterul evident al brevetelor de proiectare. Din punct de vedere istoric, a fost dificil să invalidezi brevetele de design ca fiind evident; instanțele au cerut ca referință principală un proiect prealabil foarte apropiat și apoi modificări ale acestuia.

LKQ a susținut că acest test era prea rigid și incompatibil cu abordarea flexibilă a Curții Supreme în KSR v. Teleflex (2007) pentru brevetele de utilitate. Acest caz, urmărit îndeaproape de piese auto și industriile tehnologice, ar putea remodela invalidarea brevetelor de proiectare.

Dacă instanța facilitează combinarea mai multor modele anterioare sau în alt mod coboară bara, mai multe brevete de design (care acoperă lucruri precum pictogramele GUI sau formele produselor) ar putea fi invalidate pentru a fi evident. Avocații au remarcat că acesta ar putea fi un „punct de inflexiune important” – un test relaxat înseamnă că evidența devine mai ușor de demonstrat pentru modele, ceea ce, la rândul său, ar putea îngreuna obținerea brevetelor de design. Rezultatul (prevăzut până în 2025) fie va reafirma status quo-ul, fie va anunța o nouă eră în care brevetele de design se confruntă cu provocări mai puternice de valabilitate.

Cesionarul Estoppel și alte doctrine - În Minerva Surgical v. Hologic (2021), Curtea Supremă a abordat excluderea cedentului, o doctrină care împiedică uneori inventatorii care și-au vândut brevetele să conteste ulterior acele brevete.

Curtea a păstrat doctrina, dar a restrâns-o, permițând unui inventator devenit contestator să argumenteze invaliditatea dacă domeniul de aplicare al brevetului s-a schimbat semnificativ de la cesionare. Aceasta înseamnă că, în anumite scenarii, chiar și inventatorii inițiali pot contribui la invalidarea unui brevet (de exemplu, dacă părăsesc o companie și se alătură unui concurent).

Deși este o problemă de nișă, ea subliniază tendința că niciun brevet nu este imun – chiar și cei care au creat invenția ar putea ajuta la invalidarea acesteia în condițiile potrivite.

8. Concluzie

Invalidarea brevetului în 2025 este o dovadă a naturii dinamice a dreptului brevetelor – un domeniu care se adaptează constant la noile tehnologii, noile interpretări legale și tensiunea perenă dintre exclusivitate și concurență.

Capacitatea de a invalida brevetele este esențială pentru prevenirea monopolurilor nejustificate și pentru eliberarea inovației, dar trebuie exercitată cu grijă pentru a evita subminarea stimulentelor pe care brevetele sunt menite să le ofere.